ȘTIRI

Cargoul „Volgo Balt 179” s-a rupt în două. Toate informațiile despre salvare și anchetă

Conform datelor preliminare ale anchetei coordonate de Autoritatea Navală Română, cargoul „Volgo Balt 179” care s-a scufundat, în dimineața zilei de 11 martie, în Marea Neagră s-ar fi rupt în două.

Secționată de la mijloc, sub forța valurilor nava a căpătat formă de „V” cu pupa și prova ridicate în aer. După 15 minute cele două extremități s-au unit, vaporul fiind practic făcut pachet, moment în care s-a dus la fund aproape instantaneu.

Cazul seamănă izbitor cu sinistrul petrecut în urmă cu doar două luni, pe 17 ianuarie, tot în Marea Neagră și tot cu un echipaj ucrainean.

Atunci, cargoul “M/V Arvin” (ex. “Volgo Balt 189”) aflat în marș spre Bulgaria, în condiții de vreme nefavorabilă, s-a rupt și s-a scufundat pe coasta Turciei, în dreptul provinciei Bartin.

Imaginile video cu momentul fracturării corpului navei, surprinse de o camera de supraveghere montată chiar în comanda cargoului, au făcut înconjurul lumii. 

Cargoul “Volgo Balt 179” care s-a scufundat ieri dimineață în apele teritoriale ale României avea 48 de ani vechime, nava fiind construită în anul 1975 la șantierele Zavody Tazkeho Strojarstva din fosta Cehoslovacie (în prezent Slovacia).

Totodată, cargoul „M/V Arvin” scufundat în ianuarie pe costa Turciei, este de fapt fosta “Volgo Balt 189” de 46 de ani vechime, fiind o navă de același tip ca și „Volgo Balt 179” construită tot la șantierele Zavody Tazkeho Strojarstva.

Cu alte cuvinte, avem avem de-a face cu două cazuri trase la indigo, petrecute într-un interval scurt de timp, ambele în Marea Neagră și în condiții meteo similare. Iar explicația este una destul de simplă ce ține de istoria domeniului construcțiilor navale din fosta URSS.

Astfel, Cehoslovacia a demarat începând cu 1962 construirea unei lungi serii de nave „fluvio-maritime” de tip „Volgo-Balt” și „Sormovskiy” care răspundeau, cel puțin teoretic, cerințelor de navigație atât pentru ape interioare cât și pentru cele maritime. Denumite Volgo-Balt-uri după regiunea pe care urmau s-o deservească, adică destinate navigației pe Volga și Marea Baltică, toate navele din această serie au arhitectură similară fiind destinate transportului de cherestea, mărfurilor vrac și cerealelor.

Conform proiectantului, Volgo-Balt-urile pot naviga ocazional pentru a face legătura între diferite puncte din Marea Azov, Nordul Mării Baltice, Marea Neagră, Marea Egee și Marea Caspică.

Totuși, se recomandă ca aceste nave să nu fie supuse unor condiții meteo dure, specifice Mării Negre, cu vânt puternic și valuri de peste 4 metri, deoarece structura lor de rezistență nu poate face față unor forțe de torsiune deosebite.

Condițiile scufundării navei „Volgo Balt 179”

Din datele colectate de autorități până la acest moment, scufundarea navei „Volgo Balt 179” s-a petrecut pe întuneric, la ora locală 4:40-5:20, cu vânt puternic din direcția Est-Nord-Est, marea având 5-6 grade în larg, cu valuri de 4 grade pe Scara Douglas.

Nava plecase pe 2 martie încărcată cu cărbune antracit din portul rusesc Rostov-pe-Don, iar pe data de 10 a ajuns în Marea Neagră unde s-a adăpostit lângă Peninsula Crimeea din cauza vremii nefavorabile. Ulterior, comandatul a apreciat că vântul s-a mai domolit, și a decis să se angajeze în traversadă, având ca port de destinație Constanța.

Operațiunea de salvare a echipajului

În aceste condiții, în dimineața zilei de 11 martie, ora locală 4:40, cargoul „Volgo Balt 179” ajuns la aproximativ 76 mile marine Est de Constanța, a transmis în VHF un semnal distress ce a fost recepționat de nava GSP Falcon aflată la 18 Mm (faţă de poziția navei aflată în pericol).

Câteva minute mai târziu, „GSP Falcon” a informat Autoritatea Navală Română prin Vessel Traffic System (VTS), în legătură cu recepționarea semnalului de urgență transmis de nava „Volgo Balt 179” moment în care ANR a demarat coordonarea acțiunii de salvare.

Ulterior, nava GSP Falcon a pornit spre ultima poziție cunoscută a cargoului „Volgo Balt 179” unde a ajuns în jurul orei locale 6:30  fiind lansată pe loc operațiunea de salvare a echipajului.

În aceste condiții, Autoritatea Navală Română prin structura specializată Maritime Rescue Coordination Center (MRCC) a numit echipajul navei „GSP Falcon” coordonator al acțiunii de salvare la fața locului.

Pentru derularea mai rapidă a căutărilor „GSP Falcon” a solicitat sprijinul cargoului „Anna Smile” ancorat în apropiere, iar simultan, din portul Constanța a fost trimisă spre locul sinistrului și nava „SAR Artemis” aparținând ASVROM. Totodată, la ora locală 07:45, de la Mangalia pleacă pentru a se alătura misiunii de salvare și „MAI 0201” – aceasta fiind o navă de patrulare a Ministerului de Interne.

Ajuns la locul sinistrului, cargoul „Anna Smile” a informat ANR la ora locală 08:28 că nava „Volgo Balt 179” este scufundată în poziţia 44 20 N 030 29 E.

În condițiile prezentate, la ora locală 09, nava salvator „GSP Falcon” a informat ANR că s-a reușit recuperarea a 11 membri de echipaj, dintre care unul decedat. Conform raportării citate, un alt membru al echipajului decedat se afla încă în apă, iar a treisprezecea persoana era dispărută. Cu această ocazie „GSP Falcon” a raportat că toți membrii echipajului salvați sunt de naționalitate ucraineană.

Două ore mai târziu, GSP Falcon a solicita evacuare medicală a unui membru de sex feminin din echipajul salvat (Sokolova Angelina), deoarece starea acesteia de sănătatea se agrava vizibil. Din evaluarea făcută la bord, Cadetul Sokolova Angelina prezenta fracturi ale oaselor faciale.

Cu ajutorul unui elicopter al Grup Servicii Petroliere (GSP) destinat schimburilor de echipaj, pacienta a fost adusă pe Aeroportul M. Kogălniceanu, de unde a fost preluată de un echipaj SMURD și transportată la Spitalul Județean Constanța. Din informațiile existente, în prezent starea acesteia este stabilă cu șanse mari de evoluție pozitivă.

Pentru recuperarea din apă a marinarului decedat, dar și pentru continuarea misiunii de căutare a celui dat dispărut, structura specializată Maritime Rescue Coordination Center (MRCC) a solicitat sprijinul forțelor navale din subordinea MApN și MAI.

Astfel, în jurul orei locale 15:00 fregata „Regina Maria” având un elicopter Puma maritim la bord, a primit ordin să pornească spre locul sinistrului pentru căutări pe timp de noapte la care participă și nava de patrulare a Ministerului de Interne.

Urmează o anchetă amănunțită și un dosar penal

Din primele date colectate de autorități, nu există urme de poluare la locul sinistrului iar epava navei nu va afecta navigația de suprafață, deoarece se află scufundată la cca 80 de metri adâncime. 

Totuși, poziția navei scufundate urmează să fie marcată pe hărțile de navigație în vederea evitării unor incidente pe viitor, deoarece zona respectivă este folosită pentru ancoraj.

Pe lângă toate aceste măsuri necesare, în perioada următoare Compartimentul Investigații Incidente și Accidente în Transporturi Navale din cadrul Ministerului Transporturilor urmează să desemneze o echipă pentru investigarea cauzelor care au determinat scufundarea cargoului „Volgo Balt 179.”

În paralel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa va deschide un dosar pentru ucidere din culpă. În funcție de rezultatele anchetei judiciare, magistrații vor stabili persoanele fizice sau juridice răspunzătoare de moartea celor doi marinari.

Mai jos sunt două filmări scurte, realizate cu telefonul mobil, cu diferite momente din timpul operațiunii de salvare a echipajului.

Categorii:ȘTIRI, MARITIM

Etichetat ca:, ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.